Războaie nocturne

Nu era decât un miros pătrunzător de praf pușcă și mult fum care părea că iese continuu din craniile azvârlite mai ceva ca niște gunoaie unele peste altele. Din bocancii înnegriți de cenușa morții nu mai rămăsese nimic, decât război. Urme de gloanțe, pași târâți cu de-a sila și multă lehamite. Muriseră colegi sub ochii lui, murise comandantul, îi murise până și frica. Orizontul se transformase într-o linie gri ce despărțea iadul de un alt iad. Ceva mai sus de primul nor de ploaie. Un nor greu, la fel ca plumbul care Continue reading

Advertisements

Mâine

E mâine de trei zile deja. De trei zile încerc să îmi spun că “mâine” ai să mă observi. De trei zile îți citesc și recitesc gândurile vechi așezate în formă de piramidă de celuloză pe masa veche din capul patului meu. Le iau prin rotație și încerc să îmi aduc aminte când Continue reading

Dialog cu o fotografie

“ – Cam de câte confirmări ai nevoie ca să vezi esențialul?” – îl întreabă ea dintr-o respirație uitându-se la poza lui. Fix în ochi.

“ – Cam de câte momente în care să îți repet la nesfârșit aceeași poveste, învelită în negura unei alte nopți ce bate aproape de ora 3? Spune-mi, la naiba! Explică-mi tu, folosindu-te de cele mai mediocre cuvinte, de ce ai nevoie ca să te vindeci de tine? Ca să te vindeci de societatea care te-a azvârlit ca pe o epavă în mulțimea care Continue reading